La Stanford, câțiva cercetători s-au gândit că dacă tot avem o inteligență artificială capabilă să scrie articole, de ce n-ar încerca să creeze și viruși. Și nu, nu viruși de calculator, ci unii adevărați, din cei care atacă bacteriile.
Echipa a antrenat un model de AI pe ADN-ul a peste două milioane de bacteriofagi, adică viruși care mănâncă bacterii pe pâine. Practic, au făcut pentru genetică ce face ChatGPT pentru text: în loc să învețe cuvinte, AI-ul a învățat tipare din codul vieții.
Apoi au trecut de la teorie la practică. Au „printat” 302 viruși proiectați de AI, iar 16 dintre ei au reușit să infecteze și să distrugă bacterii E. coli în laborator. Într-o noapte, oamenii de știință s-au trezit privind cum culturile de bacterii mor în liniște în cutiile Petri.
De ce e asta o veste uriașă? Pentru că antibioticele își pierd din putere. Tot mai multe infecții rezistă la tratamente, iar în unele zone până la 70% dintre bacteriile E. coli nu mai răspund la medicamentele de primă alegere. Iar dezvoltarea unui nou antibiotic durează ani și costă averi.
Aici intervine AI-ul. Poate genera și testa sute de posibile terapii într-un timp infim. Poate că în viitor medicul nu-ți va prescrie pastile, ci un virus personalizat, creat în laborator, care să atace doar bacteriile din corpul tău.
Desigur, există și riscuri. Echipa de la Stanford a avut grijă să nu antreneze AI-ul pe viruși umani, tocmai pentru a evita orice derapaj. Totuși, un cercetător a spus-o clar: dacă cineva ar aplica aceeași tehnologie pentru ceva ca variola sau antraxul, ar fi un dezastru.
Dar deocamdată, descoperirea asta dă speranță. Într-o lume unde bacteriile evoluează mai repede decât medicamentele, AI-ul tocmai ne-a oferit o armă nouă.
Neuronache ar zice că e bine că AI-ul a învățat să creeze viruși care ucid bacterii, dar speră să nu-i vină vreodată ideea să creeze viruși care scriu articole mai bune ca ale lui.